Noutati

Evidența orelor de muncă prestate de salariați

By September 8, 2017 No Comments

Venim cu noutăți referitoare la obligația angajatorului de a ține evidența orelor de muncă prestate de către fiecare salariat. Potrivit unui recent comunicat publicat de Inspecția Muncii pe site-ul propriu, se fac precizări importante legate de acest subiect.

Prin urmare, potrivit clarificărilor, obligația angajatorului de a ține evidența orelor de muncă prestate de către fiecare salariat este prevăzută în Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii încă de la intrarea în vigoare a acesteia, la 01 martie 2003.

Aceasta evidență este obligatorie nu numai pentru a creea posibilitatea verificării modului în care angajatorul respectă prevederile legale privind timpul de muncă și de odihnă dar și pentru întocmirea corectă a statului de salarii, OMFP nr. 2.634/2015 (privind documentele financiar-contabile), enunțând la Anexa nr. 2, Grupa a V-a, Salarii si alte Drepturi de Personal, faptul că documentele de evidență a timpului lucrat efectiv stau la baza întocmirii statului de salarii, document întocmit pentru calculul drepturilor banești cuvenite salariaților, precum și al contributiilor și al altor sume datorate.

În vederea evidențierii corecte a timpului de muncă, concretizată în pontajul centralizator întocmit lunar în vederea întocmirii statului de salarii, aceasta trebuie să aibă la bază documentele primare de evidență, existente la locul de muncă în care salariatul își desfășoară în mod concret activitatea, chiar dacă acesta este un loc mobil, cum au de exemplu, conducătorii auto, fapt care se petrecea și până în prezent.

Prin modificarea adusă articolului 119 din Codul Muncii, prin OUG 53/2017, începând cu data de 7 august 2017, legiuitorul nu a făcut decât să clarifice o reglementare deja existentă, care, pentru o corectă aplicare, trebuia și până în prezent, să se raporteze la orele efectiv lucrate de către salariat, și nu, cum s-a constatat uneori din practică, la un numar de ore înregistrate într-un formular centralizator de pontaj întocmit la sediul angajatorului fără a ține cont de activitatea reală a salariatului.

De exemplu, societățile de pază și protecție, care prezintă ca evidență a timpului de munca pontaje centralizatoare din care rezultă că salariații prestează activitate de luni până vineri, 8 ore/zi, sau chiar 2 sau 4 ore/zi, în condițiile în care, din registrul de procese-verbale de predare-primire a serviciului, folosit la fiecare post de pază conform Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor, republicată, document în care este evidențiată ora începere și cea de sfârșit a serviciului, rezultă că timpul real lucrat este de 12, 16 sau chiar 24 de ore, inclusiv sâmbăta si duminica.

Referitor la modalitatea de evidențiere a orelor de muncă efectiv prestate de către salariat, legiuitorul nu a stabilit modul în care angajatorul trebuie să țină această evidență, acesta, având, conform Codului Muncii, atributul de a stabili organizarea și funcționarea unității.

Prin urmare, aceasta evidență poate fi ținută atât pe suport de hărtie cât și electronic, pentru persoanele care au acces la locul de muncă pe baza unui card sau înregistreaza intervalul în care presteaza efectiv activitatea în orice alt mod (de exemplu, inregistrarea în tahograf a perioadelor de conducere, a pauzelor și perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto), urmând ca întocmirea evidenței lunare centralizatoare să aibă la bază aceste documente primare de evidență a timpului real de muncă efectuat de către salariat la locul său de muncă, indiferent dacă acesta este fix sau mobil.

Angajatorul poate stabili organizarea timpului de muncă, în funcție de specificul activității desfășurate, inclusiv printr-un program de lucru inegal, individualizat, în ture, în cadrul săptămânii de lucru comprimate, în condițiile stabilite în Codul Muncii, cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la timpul de muncă și de odihnă.

Timpul de muncă al lucrătorului mobil care desfășoară activități de transport rutier este definit de H.G. nr. 38/2008 privind organizarea timpului de muncă al persoanelor care efectuează activități mobile de transport rutier, cu modificările și completările ulterioare, ca fiind perioada de la începutul până la sfârșitul timpului de lucru, în cursul căreia lucrătorul mobil se afla la postul său de lucru, la dispoziția angajatorului și în exercițiul funcțiilor sau activităților sale.

Referitor la activitatea cadrelor didactice, acestea au reglementări speciale prevăzute de Legea nr. 1/2011 a educației naționale. De exemplu, pentru învățământul universitar de licență este prevăzut faptul că norma didactică săptămânală se cuantifică în ore convenționale, o oră de activități de predare reprezentând două ore convenționale, iar celelalte activități cuprinse în norma didactică, cuantificându-se în ore convenționale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în funcție de programul de studii, de profil și de specializare, astfel încât unei ore fizice de activități să ii corespundă minimum 0,5 ore convenționale. Prin urmare, și în acest caz, angajatorul va ține evidența orelor de muncă prestate de către cadrele didactice având în vedere atât principiul general al întocmirii unei situații reale, corespunzătoare timpului efectiv lucrat, dar și reglementările speciale privind timpul de muncă al cadrelor didactice.

Referitor la salariații cu muncă la domiciliu, respectiv, acei salariați care îndeplinesc la domiciliul lor atribuțiile specifice funcției pe care o dețin, Codul Muncii prevede faptul că aceștia își stabilesc singuri programul de lucru, angajatorul fiind în drept să verifice activitatea acestora în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă.

În cazul în care aveți nelamuriri legate de subiect, nu ezitați să ne contactați! 🙂

Weekend frumos!
Adriana Bega

Author Bega Adriana

More posts by Bega Adriana

Leave a Reply